19 martie 2012

Celui ce a plecat spre Nord

  Mi-e dor de tine.

  Mi-e dor să îţi vorbesc, mi-e dor să îţi şoptesc... Vise amare mă copleşesc, încep să uit amintirea ta în negura timpului, fapt ce mă doboară. Pierd noptile în muzică, te visez de fiecare dată la drum pe cursul nordului. Fă cale-ntoarsă şi priveşte-mă numai. Spune-mi cuvinte simple şi întreabă-mă orice. E o tăcere de diamant, o vrajă tristă a amintirii noastre pierdute... iartă-ma te rog, căci sunt singură şi îţi port dorul.

  Cu drag,
o şoaptă ce te-a iubit enorm.


                                               

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu